Techirghiol este o staţiune destinată persoanelor care iubesc liniştea şi relaxarea. Principala atracţie a staţiunii este lacul Techirghiol. Situat între staţiunile Techirghiol, Eforie Nord şi Eforie Sud, lacul Techirghiol este cel mai întins lac salin din România. Fauna şi flora care populează lacul furnizează materia prima pentru producerea nămolului sapropelic cu componenţi minerali activi care îi dau o valoare terapeutică deosebită. Lucios, onctuos, cu un miros caracteristic, nămolul sapropelic posedă proprietăţi care îl fac foarte util în tratamentul diferitelor afecţiuni.

Din toate punctele de vedere, nămolul de la Techirghiol este unic. În bazele de tratament, nămolul se foloseşte încălzit pentru diverse proceduri şi în amestec cu apă sărată din lac, pentru băi la cadă. Pe plajă amenajată pe malul lacului, turiştii îşi ung corpurile cu nămolul-minune. Această este prima și cea mai veche metodă de tratament cu nămol, folosită încă din secolul al XIX-lea pentru tratament. În inima staţiunii, într-o zona liniştită, se află Mănăstirea Sfânta Maria, o oază de spiritualitate şi pace. Mică biserica din lemn este originară din Maramureş şi a fost adusă la Techirghiol în anul 1951. În interiorul mănăstirii funcţionează un mic, dar deosebit muzeu al creştinismului dobrogean. Într-o plimbare relaxantă prin centrul staţiunii veţi observă statuia lui Techir împreună cu măgarul sau.

Potrivit legendei, bătrânul Techir ar fi fost cel care a descoperit beneficiile nămolului sapropelic din lac. Olog şi orb, Techir călătorea împreună cu măgarul sau atunci când s-a împotmolit în nămolul lacului. Mare a fost bucuria bătrânului atunci când şi-a dat seama că datorită nămolului ochii săi puteau distinge din nou o geană de lumina, iar picioarele sale erau vindecate. De asemenea, rănile măgarului se vindecaseră şi ele. Vestea vindecării miraculoase s-a răspândit rapid şi o mulţime de oameni au ajuns pe malul acelui lac, scaldandu-se şi ungându-se cu nămol pentru a se vindecă.